Căminul Cultural „Aristide Malache” Corni-Albești

Pentru cercetarea genealogică și pentru istoria socială a satului românesc, dosarele căminelor culturale din perioada interbelică și imediat postbelică reprezintă o sursă deosebit de utilă, încă insuficient valorificată. Ele surprind comunitatea rurală nu doar din punct de vedere instituțional, ci și nominativ, prin formulare și tabele care consemnează membrii căminului, vârsta, nivelul de educație, profesia, structura secțiilor, responsabilitățile, intelectualii satului, precum și pe acei „fii ai satului” care au urcat în ierarhii sociale superioare. Din acest motiv, asemenea dosare pot completa foarte bine registrele de stare civilă oferind un cadru mai larg pentru reconstituirea rețelelor familiale și sociale.

La Arhivele Naționale Istorice Centrale, aceste documente se găsesc în fondul Fundațiile Culturale Regale – Cămine, pus în cercetare sub inventarele 695 și 696, cu anii extremi 1922–1948, în depozitul central.

 În viziunea Fundației Culturale Regale căminul cultural ocupa un loc central în organizarea vieții culturale și sociale a satului. În această categorie se înscrie și dosarul Căminului Cultural „Aristide Malache” din Corni-Albești, pentru anii 1939–1946, a cărui transcriere o publicăm integral. 

Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond Fundațiile Culturale Regale – Cămine, inv. 696, dosarul 1535/1939 Căminului Cultural „Aristide Malache”, Corni-Albești, jud. Fălciu, 1939–1946.

Publicăm mai jos dosarul în transcriere fidelă după original, realizată de Alexandru Profiri.

Căminul cultural din Corni a luat ființă în ziua de 20 august anul 1939 printr-o adunare generală în localul școlii primare din sat. Au fost convocați oamenii de seamă ai satului prin adrese individuale, afișe și bătăi de tobă. Înființarea s-a făcut în prezența delegatului Căminului Cultural județean, inspectorul C. Lascăr care a explicat regulamentul de organizare și funcționare a căminelor culturale.

S-a hotărât ca numele noului cămin înființat să fie „Aristide Malache” datorită faptului că boierul de pe Vladnic a donat atât terenul cât și materialul lemnos pentru construcția căminului, declarația lui A. Malache:

„Subsemnatul Aristide Malache, proprietarul moșiei Vladnic Comuna Corni-Albești Jud. Fălciu, declar prin prezenta următoarele: Simțind chemarea semenilor de astăzi și observând acțiunea de renaștere a țării prin Servicii Sociale, acțiuni pornite de Comitetul de inițiativă, pentru a înființa în satul nostru un cămin cultural și din dorința de a da pe lângă contribuția lunară și un sprijin material, mă oblig a dona Căminului Cultural din Corni-Albești Jud. Fălciu: terenul și materialul lemnos provenit din pădurea mea, necesar construirii localului propriu al Căminului”.

 Sediul căminului era în localul școlii primare deoarece în sat nu era alt loc unde se putea întâlni consiliul căminului, singurele clădiri spațioase ale satului erau Biserica și școala. Cotizația membrilor era de 24 lei anual sau puteau alege să plătească 2 lei lunar.

Conducerea căminului a fost stabilită în următoarea formulă:

Despre președintele Vasile Bostan se remarca: „Este un tânăr muncitor, priceput în administrație și entuziast în opere de folos obștesc”.

Situația financiară a căminului era într-un stadiu incipient iar la 10 zile de la înființare, sfatul căminului, trimite o adresă către Președintele Serviciului Social din România, în care se cere scutirea de taxe pe spectacole, serbări, șezători și orice manifestații ale căminului.

Căminul cultural Corni „Aristide Malache”, membrii sfatului:

Lista de intelectuali și fruntași ai satului propuși spre a fi numiți de Serviciul Social, ca membri ai sfatului Căminului cultural:

I - Secția pentru Cultura Sănătății. Șeful Secției: Eugenia Bostan, subsecția sanitară:

1. Subsecția de Educație Fizică:

II - Secția pentru Cultura Muncii. Șeful Secției: Aristide Malache

1. Subsecția Bunilor Gospodari:

2. Subsecția Bunelor Gospodine:

3. Subsecția Edilitară:

III – Secția pentru Cultura Minții și Sufletului:

  Șeful Secției: Părinte Gheorghe Moroșanu

1. Subsecția Cursurilor Țărănești:

2. Subsecția Bunilor Cititori și Ascultătorilor la Radio:

4. Subsecția Muzicală:

5. Subsecția Șezătorilor:

6. Sfatul de Împăciuire:

Tabloul membrilor căminului cultural la constituire:

Pentru început, actele de înființare ale căminului nu au fost aprobate de către Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Regionala Ținutului „Dunărea de jos”, Căminul Cultural al Județului Fălciu, motivul fiind că numele dat căminului nu putea fi al unei personalități aflate încă în viață. Sfatul căminului „A. Malache” trimite o cerere la 13 ianuarie 1940, către președintele Fundației, în care se explica: „căminul poartă numele d-lui A. Malache, proprietar local, întrucât D-sa a făgăduit efectiv sprijin”, sfatul căminului aduce un al doilea argument pentru păstrarea numelui actual: „s-a aprobat ca numele Căminului din satul Albești, aceeași comună, să fie al d-lui C. Holban, profesor pensionar din București. Și dacă în aceeași comună s-a dat o aprobare, nu poate refuza numele celui din Corni”.

Căminul cultural a votat un plan de lucru pentru 5 ani:

1. Construcții de folos obștesc:

- Construcția bisericii satului;

- Construcția localului pentru căminul cultural;

Pentru aceste două obiective s-au început lucrările în anul 1939 și s-au finalizat în anul 1944, iar pentru mai târziu s-a dorit construirea unei băi comunale, obiectiv care nu s-a înfăptuit.

2. Construcții pentru cultura sănătății:

- Farmacia populară (cu regim de înfăptuire imediată);

- Dispensar medical;

3. Construcții pentru cultura muncii:

- Cooperativă agricolă (cu regim de înfăptuire imediată)

4. Construcții pentru cultura minții și sufletului:

- Biblioteca populară;

- Procurarea unui aparat de radio;

- Pregătirea unui cor popular și bisericesc.

Scurtă dare de seamă monografică a satului:

În acest sens s-a completat un formular standard care cuprinde întrebări despre sat, geografie, oameni și obiceiuri după cum urmează:

A. Ce distanțe sunt de la sat până la: (deplasarea cu căruța, pe jos sau cu autobuz):

1. Gara Crasna – distanță de 4 km și se parcurge într-o oră.

2. Capitala Județului – Huși – distanță de 30 km și se parcurge în 4 ore.

3. Reședința Plășiei – Huși – distanța de 30 km și se parcurge în 4 ore.

4. Dispensar – distanța de 4 km și se parcurge într-o oră.

B. Ce fel de pământ au sătenii? (bun, rău, mlăștinos, degradat)- Răspuns: În mare parte bun, restul degradat.

Satul este lung de 1.3 km și lat de 1.2 km iar casele sunt adunate. Centrul satului se află în partea de vest în apropiere se află școala. În sat se numără următoarele clădiri: Biserica, 1 școală cu 2 săli de clasă, atelier școlar, grădină școlară, cooperativă școlară, cantină școlară și careu străjăresc. Pe marginea drumurilor se află pomi, avem poduri și podețe îndestulătoare, felinare (doar în centru), fântâni bune și un monument al eroilor din 1916. Satul are o populație de 938 bărbați și femei.

Se consemnează că cele mai comune boli printre săteni sunt: pelagra, sifilis, tuberculoza și friguri palustre. Hrana populației este insuficientă, iar populația satului se înfruntă cu sărăcia, neștiința și îndărătnicia.

Despre vechimea satului se consemnează a fi de aproximativ 300 de ani și că originea acestuia ar fi următoarea: „Vatra satului a fost spre Crasna la 3 km și sătenii au fugit din calea turcilor care veneau pe șesul Crasnei și ascunzându-se între copacii de corni, au format satul de azi”. Pe vremuri satul a fost răzășesc.

Despre cadrul psihic al comunității: Oamenii din sat sunt harnici, dar puțini ascultători. Există certuri în sat. Tabel cu populația satului pe vârste și statistica confesiunii religioase:

Statistica populației pe confesiuni:

Tabloul tuturor intelectualilor din Corni:

Tabloul fiilor satului ce s-au ridicat în ierarhii sociale superioare și care locuiesc departe de locul natal:

Tabloul tuturor instituțiilor publice:

Tabloul tuturor bibliotecilor:

În sat era doar o școală ce avea șase posturi de învățători.

Portul țărănesc se păstrează foarte puțin de către gospodarii satului; în schimb, tinerii îl poartă cu drag în zilele de sărbătoare națională; străjerii satului dau cel mai viu exemplu în acest sens, având costum național cumpărate în cadrul programului străjeresc. Cu ocazia șezătorilor culturale, organizate la școală s-au observat manifestări folklorești ca: ghicitori, proverbe, povești etc, mai puțin pe secția muzicală. Există multe obiceiuri ce se prestează în diferite ocaziuni ca: nunți, botezuri, înmormântări, la sărbători”.

Locuitorii se ocupă în principal cu agricultura și creșterea vitelor și cultura tutunului. Există meșteșugari în sat: 5 fierari, 7 lemnari, 2 cojocari, 3 cizmari și 7 croitori. În sat sunt 4 prăvălii, o dată pe săptămână oamenii merg la târgul săptămânal din apropiere, la Crasna, iar în restul zilelor ei își procură cele necesare din sat. Există greutăți economice precum: lipsa de capital, teren insuficient pentru agricultură, seceta care bântuie de peste 10 ani în regiunea noastră.

Vicii există pe o scară mai întinsă: beția, furtul și fumatul. Imoralități pe o scară mai restrânsă. Oamenii își oferă prea puțin ajutor reciproc.

În satul nostru s-a înființat straja țării din anul 1938, sfatul membrilor străji Corni Albești va activa în cadrul căminului cultural. Tinerii premilitari merg la reședința comunei unde este subcentrul premilitar Albești.

Activitatea căminului era constantă și încărcată cu programe de sărbători și altele. Se țineau șezători în fiecare joi seara, se organizau serbări pentru datinile de Crăciun. În anul 1942 s-au colectat 13.000 lei din care 5.000 au fost investiți în cantina școlii iar restul 8.000 au fost oferiți școlii.

Un proces-verbal din 31 ianuarie 1943 ne dezvăluie amănunte despre cum arătau adunările căminului cultural, cum se desfășurau, ce decizii se luau și care era activitatea acestuia:

„Astăzi 31 Ianuarie 1943

Noi, membrii căminului cultural A. Malache din satul Corni-Albești Com. Albești Jud. Fălciu, întrunindu-ne conform convocării Nr. 5 din 21 ianuarie 1943- în adunare generală la sediul căminului din localul școalei primare din Corni-Albești Fălciu, acesta fiind ultimul termen în convocare s-a procedat precum urmează:

1. Se face apelul membrilor după care se oficiază serviciul Divin.

2. Prin aclamări se aleg persoanele care constituie biroul, precum urmează: Președinte= Pr. Th. Rotaru, secretar= Vasile Bostan iar ca asistenți domnii= Ștefan Balaur, Gheorghe Andronic și Ion P. Jidanu.

3. Urmează punctul 4 din ordinea de zi, când președintele adunării citește numele membrilor decedați arătându-le meritele lor, iar adunarea ascultă în picioare.

4. Se expun realizările din anul trecut- pe secții de către domnii conducători precum urmează:

a. La secția I- pentru cultura sănătății, doamna Eugenia Bostan învățătoare arată activitatea desfășurată cu subsecțiile 1 sanitară și 2 Educație fizică.

- În cadrul acestor subsecții s-a venit în ajutorul suferinzilor și accidentaților. Prin postul de prim ajutor (farmacia școlară) s-a împărțit medicamente procurate prin mijloace proprii – chinină, plante medicinale, floare de tei, pojarniță, patlagină, mentă etc.

- Domnul Adrian Bălănescu, șeful subsecției sanitare a dat primele ajutoare celor accidentați- Ex. femeia Catinca Coșeru care și-a fracturat mâna, Ionel ACasandrei răcit, etc.

- Ceilalți membri din subsecția sanitară au contribuit cu sfaturile pentru păstrarea curățeniei care este mama sănătății.

- Doamna Eugenia Bostan, în cadrul cursurilor țărănești, organizate și ținute la cămin, dă îndemnuri și sfaturi folositoare în această ramură.

b. Subsecția 2- Educație fizică- a cărui șef este Vasile Bostan s-a mărginit la programele executate în cadrul educației extrașcolare dirijând mersul lor.

- În jurul percepției „minte sănătoasă într-un corp sănătos”, membrii subsecției, prin conferință, sfaturi și îndrumări ajung să formeze convingeri și să determine acțiuni.

- În general, Domnul Vasile Bostan arată că secția I pentru cultura sănătății și-a făcut datoria mai mult pe teren, organizând echipe în diferite ocaziuni, care echipe au mers din casă în casă sfătuind gospodinele cum să ducă o viață mai omenească.

- Cu ocazia inspecțiilor din săptămâna curățeniei, satul Corni s-a dovedit că a fost îndrumat de șefii săi.

c. La secția II pentru cultura muncii a cărui conducător este domnul A. Malache se arată realizările pe teren în cadrul subsecțiilor: I a bunilor gospodari, II a bunelor gospodine și secția edilitară:

- În primul rând, membri acestor subsecții au arătat prin exemplul lor cum trebuie să-și gospodărească fiecare căminul său, într-adevăr gospodăriile lor sunt model, ex: Ion Gh. Samoilă, Vasile Moscu, Pavel Vasilache etc; iar dintre gospodine: Victoria Bucur, Elena Dascălu, în frunte cu doamna Paraschiva Balaur care este șefa subsecției bunelor gospodine.

Datorită activității și stăruinței depusă în cadrul acestei secții nu a rămas niciun petec de pământ nelucrat, s-au reparat drumurile, podurile și fântânile din sat.

Tot în cadrul subsecției Edilitare s-a putut ridica din nou locașul Sf. Biserici din țarină, Sf. Gheorghe, fără ajutoare din afară.

d. III Secția pentru cultura minții și a sufletului a cărui șef este părintele T. Rotaru dezvoltă o activitate destul de frumoasă, cucernicia sa arată că prin subsecțiile: 1-a cursurilor țărănești, 2-a bunilor cititori și ascultătorilor de radio, 3-a muzicală, a 4-a șezătorilor precum și a 5-a sfatul de împăcăciune- căminul se poate mândri de roadele avute.

Cursurile țărănești au fost de un real folos, fiind organizate cu destul interes de șeful subsecției, Vasile Bostan ajutat de membrii subsecției. Subsecția muzicală condusă de Ștefan Balaur a pregătit corul religios foarte frumos.

Subsecția șezătorilor, sub conducerea lui Vasile Bostan a fost un deplin succes. Sfatul de împăciuire- tot timpul veghează la buna înțelegere dintre oameni.

5. Domnul Vasile Bostan, directorul căminului, expune darea de seama, sinteza asupra întregii activități desfășurate de cămin.

6. Gestiunea căminului se reduce la venituri= cotizația câtorva membri, iar la cheltuieli- procurarea revistelor, sigiliilor și puținele furnituri de cancelarie.

7. Se fixează cotizația ce trebuie plătită de fiecare membru la suma de 10 lei lunar.

8. Ajungând la punctul 8 din ordinea de zi- adunarea procedează la alegerea și propunerea pentru numirea membrilor din sfat în locul celor decedați, plecați, etc:

-  Se aleg prin aclamații următorii membri:

1.  Dumitru D. Iancu în locul lui Constantin D. Iancu care-i plecat în serviciul C.F.R.

2.  Gheorghe Andronic în locul lui Neculai Lefa care-i plecat din localitate.

3.  Costache Apăvăloaiei în locul lui Dumitru Vasilache care-i decedat.

4.  Vasile T. Popa în locul lui Ștefan Moscu care nu poate activa fiind bolnav.

5.  Se propun pentru a fi numiți de Fundație următorii membri:

6.  Preotul Th. Rotaru în locul Pr. Gh. Moroșanu care e plecat din localitate.

7.  Ion T. Jidanu în locul lui Gheorghe Manolache care-i plecat din localitate.

8.  Gheorghe Șt. Manea în locul părintelui Haralambie Sârbu care-i decedat. Neculai Vasilache în locul lui Neculai ACasandrei care-i decedat. Costache Mânja în locul lui Grigore Profire care nu poate activa.

- Cenzori aleși din partea Căminului: Constantin Armașu în locul lui Gh. I. Samoilă plecat din localitate.

- Propuși a fi numiți cenzori din partea Fundației: Alexandru Leon agent fiscal în locul domnișoarei Angela Malache care-i plecată din localitate.

9.  Se citește, discută și votează programul de activitate pe anul în curs.

10.  Se citește, discută și votează bugetul pe anul în curs.

11.  Se primesc noii membri în persoanele domnilor: I. Crețu agent C.A.M., preoteasa Florica Rotaru, Ioana Răducănescu, A. Mâță, Victoria Goian și Eugenia Burghelea învățătoare.

Ședința se închide prin cuvântul domnului Director Vasile Bostan după care urmează șezătoarea organizată în acest sens.

S-au încasat sumele următoare pe anul 1943:

Cheltuielile pe anul 1943:

La sfârșitului anului 1943 se trimite o înștiințare către Ministrul Sănătății în care se detaliază activitatea căminului cultural în zona sanitară, răspunsul căminului din Corni:

„Căminul Cultural din Corni-Albești, Jud. Fălciu, prin membrii săi a adus un sprijin deosebit operei sanitare. Prin farmacia căminului au distribuit: chinină, plante medicinale precum: floare de tei, ceai de sunătoare, mentă, patlagină. Au dat și prim ajutor unui accidentat cu mâna fracturată. Echipele căminului au vizitat în săptămâna curățeniei toate gospodăriile ajutând cu sfatul și încurajarea la ridicarea nivelului de higienă și sănătate al satului”.

La 7 mai 1946, căminul din Corni primește o directivă, prin care toată comunitatea trebuia să lucreze spre a depăși rănile războiului: „Acum când vicisitudinile războiului rămas în urma noastră trebuie câștigat timpul pierdut prin muncă sistematică și continuă, menită să vindece rănile războiului și greutățile prezentului. Chemați deci obștea întreagă în jurul Căminului Cultural și dați rol de muncă fiecărui membru, după priceperea și puterea de care dispune, astfel că locuitorii și satul să se recupereze pe urma acțiunii Căminului”.

La 9 mai 1946 este numit un nou director al căminului cultural, părintele I. Ursache de profesie preot. Căminul este reorganizat, este ales un alt sfat. Regimul comunist s-a asigurat că are controlul asupra oricărei instituții, chiar și cel mai neînsemnat cămin cultural din țară. Din păcate lipsesc restul documentelor, despre alegerile făcute, membri aleși și activitatea propusă. Din momentul 1946, comuna și satul Corni intrau într-o nouă perioadă istorică care va schimba dramatic satul românesc, se va instaura un regim care va ucide spiritul țăranului român.