Cercetarea unui arbore genealogic pornește, de regulă, de la sursele clasice: registre de stare civilă, registre parohiale, recensăminte sau catagrafii. Există însă fonduri mai puțin frecventate, care pot aduce ceva ce cele dintâi oferă rareori: o imagine concretă a omului - ce meserie practica, unde lucra, cum semna, și uneori chiar cum arăta.
Unul dintre aceste fonduri îl reprezintă dosarele personale păstrate în arhivele Camerelor de Muncă, aflate astăzi la serviciile județene ale Arhivelor Naționale.
Camerele de Muncă au funcționat în perioada interbelică sub supravegherea Ministerului Muncii, ocupându-se cu evidența meseriașilor, ucenicilor și lucrătorilor calificați, cu contractele de ucenicie, brevetele și cărțile profesionale. Au funcționat până spre sfârșitul anilor 1940, când modificările legislative le-au înlocuit treptat cu alte structuri.
Dosarele individuale nu sunt, de regulă, voluminoase, uneori având doar câteva file. În astfel de dosare putem găsi, de exemplu:
- cereri pentru eliberarea unei cărți de meșter, cărți de lucrător, cărți de calfă sau a unui brevet de meserie;
- procese-verbale ale comisiilor de calificare profesională;
- adeverințe privind meseria, atelierul sau locul de muncă;
- chitanțe și timbre fiscale;
- autorizații de funcționare a atelierului;
- date personale: domiciliu, locul nașterii, anul nașterii, religia, uneori originea etnică;
- semnătura persoanei;
- și, poate cel mai valoros pentru cercetători, fotografii-portret atașate la dosar - pentru multe familii, singura imagine păstrată a unui strămoș dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial.
Vă prezentăm două exemple concrete din fondurile Camerei de Muncă Neamț – Oficiul Piatra-Neamț care ilustrează foarte bine tipul de material disponibil: dosarul unui meșter fierar din anii 1930-1940 și cel al unui lucrător țesător de la Fabrica de Postav din Buhuși.
Cerere de preschimbare carte de meșter fierar (Ioan Airinei)
Carte de meșter fierar (Ioan Airinei)
Cerere pentru carte de lucrător pentru meseria de țesător (Gheorghe Trif)
Date referitoare la situația petiționarului
Aceste surse merită căutate mai ales atunci când avem cunoștință despre un strămoș meseriaș, ucenic, lucrător industrial sau proprietar de atelier.
Pentru identificarea dosarelor, punctul de plecare este inventarul fondului Camera de Muncă de la serviciul județean al Arhivelor Naționale corespunzător localității cercetate. Dosarele sunt uneori organizate pe meserii și apoi alfabetic, ceea ce ușurează căutarea când sunt cunoscute numele și ocupația persoanei.
Gradul de conservare variază, firește, de la un județ la altul, și nu toate fondurile sunt la fel de accesibile. Dar pentru perioada interbelică și anii 1940, Camera de Muncă rămâne o sursă promițătoare și încă prea rar frecventată de cercetătorii de genealogie românească.