Support the Genealogica project. Support
30 January 2026

Personaje din opera lui Ion Creangă identificate în documente genealogice

Au existat cu adevărat Moș Nichifor și Moș Dediu? Pornind de la scrierile lui Ion Creangă, acest articol urmărește posibilele corespondente reale ale unor perso...

Personaje din opera lui Ion Creangă identificate în documente genealogice

Linked localities: Răucești, Târgu Neamț

Nichifor Coțcariul: personaj literar sau om din carne și oase?

În genealogie, una dintre cele mai plăcute surprize apare atunci când documentele de arhivă par să facă legătura cu personaje cunoscute din literatură. Un astfel de caz interesant este cel al lui Nichifor Coțcariul, personaj celebru din povestirea lui Ion Creangă, care ar putea avea un corespondent real identificabil în documente administrative din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

O înregistrare care ridică semne de întrebare

În cadrul catagrafiilor fiscale din 1831 apare o mențiune care atrage imediat atenția: un Nechifor Coțcariul, încadrat în categoria breslelor posturilor (= poștelor), cu observația "panțir a căpităniei târgului Neamțului".

Înregistrarea este localizată în satul Răucești, o așezare aflată în imediata vecinătate a Târgului Neamț. Contextul profesional și geografic este, cel puțin la prima vedere, compatibil cu personajul descris de Creangă.

Sursa: dos. 235/1831, fond. Vistieria Moldovei, SJAN Iași

Înregistrarea poate fi consultată și aici:  https://genealogica.ro/inregistrare/w37AAWA7zx

Ce spune Ion Creangă despre Moș Nichifor

În introducerea povestirii sale, Ion Creangă ține să sublinieze că Moș Nichifor nu este o simplă invenție literară, ci un om real, trăitor în mahalaua Țuțuenii din Târgul Neamțului:

Moș Nichifor nu-i o închipuire din povești, ci e un om ca toți oamenii; el a fost odată, când a fost, trăitor din mahalaua Țuțuenii din Târgul Neamțului, dinspre satul Vânătorii Neamțului. Cam pe vremea aceea trăia moș Nichifor în Țuțueni, pe când bunicul bunicului meu fusese cimpoiaș la cumătria lui moș Dediu din Vânători, fiind cumătru mare Ciubăr-vodă, căruia moș Dediu i-a dăruit patruzeci și nouă de mioare, oacheșe numai de câte un ochi; iară popă, unchiul unchiului mamei mele, Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, care făcuse un clopot mare la acea mănăstire, cu cheltuiala lui, și avea dragoste să-l tragă singur la sărbători mari; pentru aceea îi și ziceau Clopotarul. Tocmai pe acea vreme trăia și moș Nichifor din Țuțueni. Moș Nichifor era harabagiu [...]

Creangă pare să-l plaseze temporal ceva mai devreme, probabil pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Totuși, nu ar fi prima dată când autorul își permite o ușoară "înflorire" cronologică în favoarea fluidității narațiunii.

Literatură, memorie orală și documente

Trebuie să ținem cont de un aspect esențial: pentru țăranul român al vremii, genealogia nu era o prioritate. Chiar dacă filiațiile erau cunoscute și transmise prin viu grai, după două-trei generații precizia se estompa inevitabil.

Astfel, discrepanțele dintre memoria orală, literatura memorialistică și documentele administrative nu sunt doar posibile, ci chiar de așteptat.

Moș Dediu din Vânători – un alt personaj cu posibil corespondent real

Interesant este că Moș Nichifor nu pare a fi un caz izolat. Dediul din Vânători, pare la rândul său să aibă un posibil corespondent documentar. 

În documentele epocii, un personaj cu nume și profil compatibil apare în recensământul rusesc din 1774: "Dediul Țințămocan" înregistrat ca birnic în satul Vânătorii Săcului (moșie stăpânită de mănăstirea Secul, astăzi Vânători-Neamț). Statutul său social și ocupația se potrivesc bine cu tipologia personajului evocat de Creangă, sugerând existența unui om real, cunoscut în comunitatea locală.

Sursa: P.G. Dmitriev, P.V. Sovetov, Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea I-II: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774, Chișinău, ed. Știința, 1975

Înregistrarea poate fi consultată și aici:  https://genealogica.ro/inregistrare/l4dbrQvgev

Între ficțiune și realitate

Toate aceste exemple ne arată cât de subțire este uneori granița dintre literatură și realitatea documentară. Creangă își ancora mereu poveștile într-un univers social real, populat de oameni care au lăsat urme - fie și fragmentare - în arhive.

Identificarea acestor personaje nu „demontează” literatura, dimpotrivă: o îmbogățește, adăugând o dimensiune istorică și umană suplimentară.

_____

Pentru cei care nu au mai recitit de mult povestirea, sau nu au citit-o deloc, v-o recomand cu căldură, este savuroasă! -> Moș Nichifor Coțcariul – Ion Creangă

Share the article:

Have questions? Our community can help!

Participate in discussions, share discoveries and receive advice from experts in genealogical research.

Quick answers
Active community
Experts and researchers