Transcription
Copie
(1) Țintea j. Prahova
Prin adres(a) Ci(nstitei) jud(e)cătorii Prah(o)va de la maiu 9, supt № 1675 din anul 1844, orânduindu(-)mă ca să fac de iznoavă hot(ă)rnicie a trupuril(o)r moși(e)i Țintea dintr(-)acest jud(e)ț. După cererea Sfinț(i)ei Sale Părintelui Arhimandrit Ioachim, năstavnic(ul) Sf(intei) M(ănăstiri) Mărgineni, prin adresul Sfinț(i)ei Sale de la anul 1844, fevr(uarie), supt № 107, care să al(ă)tură cel dintâiu supt litera A și cel de(-)al doilea supt litera B. ⸻
După care, următor fiind, mai întâiu am făcut de iznoavă la știutele sorociri către toți vecini(i) răzaș(i) cu moșii, precum asemenea și tuturor propietarilor ce să află cu locuri înfundate în trupul moși(e)i Țintea și să zice că ar fi privilegeate nesupuse la vreo plată către propietar aceștii moșii, și care sânt cei în jos însemnați:
D(umnealui) Dumitrache Nicolau Brașovean din oraș Ploești
D(umnealui) sărd(a)r Iancu Filiu, asemenea
Sf(ânta) M(ănăstire) Târșoru
Asemenea și cei cu moșii
Ecselențiia sa Prințeasa Cleopatra Trumbecicoaia
Moșneni(i) Lilieșteni
M(ănăstirea) Mislea
Moșneni(i) Giugulești
Moșneni(i) Țițiești
D(umnea)l(u)i Sărd(a)r Costache Floresc
D(umnealui) Marele Log(o)f(ă)t Mihail Filipesc
Apoi la zioa mărginit(e)i sorociri de al 2-lea, mergând la fața locul(u)i dinpreună și cu inginer d(umnealui) Ludovic Flecs, unde au venit și vechilul Sf(intei) M(ănăstiri) Mărgineni, D(umenalui) Tache Chirculesc împuternicit cu vechilet în scris de la 26 avg(u)st 1844, supt № 481, spre a fi față la această lucrare. ⸻
A venit și din partea Ecscelenții sale prințesi Cleopatri Trumbecicoaie vechil împuternicit cu înscris vechilet de la 4 sept(em)v(rie) acest l(ea)t, Dumnealui Costache Petresc, aducând dinpreună și condica de toate ducumenturile moșiilor ecscelenț(e)i sale, întărită cu pecetea fostului prea înnălțatului Domn Alecsandru Dimitrie Ghica V(oie)v(od), în care căutănd ca să găsim vreun sinet pent(ru) învecinata moșie Stroiasca nu s(-)au văzut niciun ducument pent(ru) acest trup de moșie, dar să face curată dovadă atăt din ecspusile sineturi ce să arată la cea dintâiu jud(e)c(ă)torie încă de la anul 1843, cu adresu de la 18 maiu cu № 178, adică sineturile moși(e)i Băicoiu ce să află în condica Sf(intei) M(ănăstiri), zălogite de răp(osa)tu(l) Părvu Cantacozino, precum am vorbit într’acea hotărnicie, cât și din hotărnicia a 48 boeri din a(nul) 7249 [1741], iunie 17, luați de vreo câțiva lăcuitori din satul Țintea ca să le aleagă hotarele moși(e)i Slavomireasca i Stroiasca, cărora nume să arată într’acea hotărnicie înfățișată de sfințiia sa năstavnic(ul) Sf(intei) M(ănăstiri) Mislea, care să al(ă)tură în copie supt litera G, precum și din cea înfățișată de moșnenii Lilieșteni, ce este cu coprindere întocmai după cea de mai sus, și este al(ă)turată la cartea de hotărnicie cea dintăiu supt litera XXII. Și măcar că acea hotărnicie este ruptă, prăpădită și la multe rânduri nu să cunoaște nimic coprinderea. Dar să face curată deslușire din cea în sus arătată, înfățișată de Sf(înta) M(ănăstire) Mislea, care este întocmai cu aceea a Lilieștenilor, să dovedește curat că Ecselenția sa Prințeasa are 30 stânjeni de moșie în hotarul Stroiasca din drumul ce este în Tufele lui Chesar până în apa Dâmbul. ⸻ ⸻ Însă:
25 la trăsura întâiu la tufele Chesarului
33 la trăs(u)ra al doilea, la mijloc(ul) moși(e)i
30 la trăsura al treilea, la capul Moși(e)i despre Dâmbul
⸻
88, iar masă st(ân)j(eni) 29, palme 5, d(e)get(e) 4. Acești st(ân)j(eni) i(-)am ales și ieu la hotărnicia dintâiu, adică în cap 30. Și acești are ca să stăpânească prin urmare dar răzorul despărț(i)tor ce am făcut la hotărnicia dintâiu într’aceste doă propietăți, adică între Sf(ânta) M(ănăstire) Mărgineni, și a ecscelenței sale prințesi rămâne neclintită după moșoroaila(!?) ce am fost făcut atunci și am prenoit acum. Măcar că vechilul ecscelenței sale mi(-)au arătat un zapis ce este în pomenita condică cu întărirea domnească a unui Dumitr(a)che Teodor din anul 1767 martie cu coprindere că au văndut la răp(osa)tu(l) Radu Cantacozino biv vel clucer stâ(n)j(eni) 76 palme 4 din moșia din Liliești sud Prah(o)v(a), care au avut cumpărat și iel de la Stan i Dragomir Tuom(e)ști, frați, i de la Vlad Cimpoiași otam. Dar acești stâ(n)j(eni), care în zioa de astăzi nu(-)i stăpânește, rămâne a și(-)i căuta de la moșneni(i) Lilieșteni din trupul Liliiasca, Slavomireasca și Stroiasca, după coprinderea pomenitului zapis.
Ao venit și sfințiia sa părintele Andile, năstavnic (al) Sf(intei) M(ănăstiri) Mislea, carele mi(-)au înfățișat tot acele ducumenturi ce mi(-)au fost înfățișat la lucrarea hotărnici(e)i dintâiu fostul Năstavnic răp(osa)tu(l) Popa Nicolae pent(ru) câtaș trei trupuri de moșie ce sânt răzași(i) aceștii moșii Țintea, după care am și lucrat atuncea alegirea hotaril(o)r acestora. Prin urmare dar, rămâne tot acea alegere ce am făc(u)t atuncea, precum în acea carte de hotărnicie curat să deslușește fără cea mai mică abatere. ⸻
Ao venit asemenea și moșneni(i) Gorăneni și Țițiești ce să învecinase la trupu moși(e)i Plopeni sau Dumbrăvi, înfățișănd tot acele sineturi care au fost înfățișat și la facerea hotărnici(e)i dintăiu, care după alegerea ce atunci am făcutu s(-)au și mulțumit zicând că când vor fi chiemați de către ci(nstita) jud(e)c(ă)torie vor da și înscris de mulțumire. ⸻
Răposatul întru fericire marele log(o)f(ă)t al dreptăți(i) Mihail Filipesc nu au venit cu sineturile învecinatei dumisale moșii Nidelea, lipsind peste graniță la băile minerale, dar între propietatea dumisale Nidelea cu moșia Țintea a Sf(intei) M(ănăstiri) fiind hotar despărțitor drumu Câmpin(e)i, au fost și ieste stăpânire liniștită din vechime fără cea mai mică prigonire. ⸻
Au venit și d(umnea)l(u)i sărd(a)r Costache Floresc dinpreună cu moșneni(i) Plopeni ce să învecinesc cu trupul aceștii moșii numite Plopeni sau Dumbrăvi, care la lucrarea hotărnicii dintâiu nu au fost venit după legiu(i)tele doă sorociri ce li s(-)au fost făcutu, de la care cerându(-)le să(-)mi arate ducumenturile ce vor fi având pent(ru) a d(umnea)l(o)r învecinată moșiie, moșneni(i) Plopeni mi(-)au răspuns căci ei deș(i) sânt moșneni la această moșiie Plopeni, dar nu se învecinește la nicio parte cu moșia sf(intei) M(ănăstiri) Mărgineni, fiindcă părțile de moșie ce le(-)au avut acolo le(-)au vândut cu multă vreme mai înnainte la d(umnea)l(u)i Marele Clucer Gheorghie Boldesc, de la care s(-)au scoborât zestre la d(umnea)l(u)i Sărd(a)r Costache Florescu. Față fiind și d(umnea)l(u)i sărd(a)r, am cerut ca să(-)mi arate sineturile cu care stăpânește această moșiie, și mi(-)au înfățișat atât foaia dă zestre, cât și mai multe zapise de cumpărătoare de la moșneni(i) Plopeni, care sânt de prisos a le trece la această alegere, fiindcă nu coprinde nimic de hotarul învecinat, ce numai că au vândut fieșcare câte atâte stânjeni, din părțile lor din moșiia Plopeni. Mi(-)au înfățișat apoi o copie de învoială între moșneni(i) Plopeni cu răp(osa)tul părintele Meletie fostul egumen la Sf(ânta) M(ănăstire) Mărgineni, cu l(ea)t 1779, avgust 13, și în coprindere chear așa: „De vreme ce sfințiia sa părintele Chir Meletie, egumen(ul) Sf(intei) M(ănăstiri) Mărgineni au dat jalbă la măriia sa Domnu Nostru Io Alecsandru Ioan Ipsilant V(oie)v(od) pent(ru) moșiia Plopeni din hotarul Dumbrăvi, sud Prah(o)v(a), având sfințiia sa bănuială la această moșie cum că după cărțile i zapisele ce le are Sf(ânta) M(ănăstire) cu hrisov de danie de la l(ea)t 6995, sept(em)v(rie) 10, de la răp(osa)tu(l) Măriia sa Vlad V(oie)v(o)d, fecioru lui Vlad V(oie)v(o)d, întru care scrie acea danie dată de d(umnea)l(or) jupâni(i) Drăghici i Stoica din Mărgineni, și după cum scrie o carte de hotărniciie de 12 boeri din zilele răp(osa)tului Mări(e)i Sale Costandin Basarab V(oie)v(o)d, de la l(ea)t 7221, cum că au ales Sf(intei) M(ănăstiri) stânjeni 360, ce au fost de danie și cu st(ân)j(eni) 463 de cumpărătoare cu zapise bune de la moșteni(i) ot Plopeni, și nu ș(-)ar fi stăpănit atâta moșie ce o are în scrisori, ci ar fi mai puțină, și viind părintele egumen cu luminata carte a Mări(e)i sale Domnului Nostru întru care scriia d(umnea)l(o)r ispravnicil(o)r ot sud Pr(a)h(o)va ca să orânduiască boernaș să meargă la moșiia Plopenii în fața locul(u)i să tragă toată moșiia Sf(intei) M(ănăstiri) și să(-)i cerceteze și vază (dacă) este moșiia toată câtă o are în scrisori bună. Dar nefiind ocolnica ce s(-)au zis mai sus de hotărnicie de față ca să(-)i adevereze adevărul înnaintea d(umnea)l(o)r ispramnicil(o)r, au rămas a nu mai veni boernași, ci ne(-)am învoit înnaintea d(umnea)l(o)r ispr(a)vnicilor cu sfințiia sa părintele egum(e)n, ca să(-)ș(i) trimită vechil sfințiia sa și dinpreună cu noi preoți i cu toți tovareș(ii) de moșie să tragem moșiia Sf(intei) M(ănăstiri). Și viind vechilul sfinții sale ne(-)am strâns toți la fața locul(u)i și am pus sfoara din sus de hotarul Țipăreștilor despre crucea lui Ciovlică și am tras moșiia în jos pă lângă apa Misli până în piiatra Sf(intei) M(ănăstiri) în movilița de lângă lacu, și am găsit st(â)nj(eni) 972, trăsura din josu despre apa Misli, până în hotarul moșteanilor din jos. Și am mers la capu moșii din jos despre Țintea, din malul Văi(i) Cumetr(e)i Seci, din hotarul Țipăreștilor în jos, am pus sfoara și am tras toată moșiia a Sf(intei) M(ănăstiri) și a găsit stâ(nj)e(i) 283. Și s(-)au făcut masă și am pus piatră în malul văi(i) Cumetri Seci din jos, dincolo de valea Cumetri Seci despre Slovia, și această moșie să lovește în cap cu moșiia Sf(intei) M(ănăstiti) Mărgineni, ce să chiamă Secăreni, și din sus să hotăraște cu moșiia Țipăreștilor ce o stăpânește Stoian Țițiu și merge drept la apa Misli în jos până în Movila cu Piatră în moșiia moșnenilor Plopeni. De aceia am întărit această carte și am dat și noi preoți și moșteni ot Plopeni ca să fie sfinții sale și sfint(e)i și Dumnezeiești(i) M(ănăstiri) moșie stătătoare în veci cu bună pace de către noi și de către toți moșteani(i) du pân prejur. (”) ⸻
Zicând d(umnea)l(u)i sărd(a)r Cucea în original la locul ce să află nu să poate găsi acum și măcar că această copie fiind neiscălită și neadeverită de nimeni, cu drept cuvânt și după pravilă s(-)ar socoti ca o ca o hârtie albă și neținută în seamă. Dar fiindcă în sineturile ce mi s(-)au dat de la S(fânta) M(ănăstire), scoase în copii după condica Sf(intei) M(ănăstiri), am găsit asemenea carte cu întocmai coprindere pent(ru) care nerămâind nicio bănuială, rămâne ca să stăpânească Sf(ânta) M(ănăstire) întocmai după coprinderea aceștii cărți, adică la capu despre apa Misli st(ân)j(eni) 972, iar nu 1050, după coprinderea hârtiilor ce are, prec(u)m și după alegerea ce am fost făc(u)t la hotărnicia dintâiu, și la capu despre Valea Cumetri Seci să stăpânească st(ân)j(eni) 283, după coprinderea mai sus arătatei cărți, iar nu 787, după hârtiile care are atât de danie cât și de cumpărătoare, precum și după alegerea ce am fost făc(u)t la hot(ă)rniciia dintâi, fiindcă după ace(a)stă hârtie de învoială, s(-)au urmat și stăpânirea încă de atunci ce sânt ani 66, fără nicio prigonire, și după pravilă au rămas întărită , fiind trecuți ani peste sorocu(l) paragrafi(e)i. Cu toate că și după aceste arătate hârtii să vede că le are și de(-)o parte și de alta, adică la capu despre apa Misli să află călcată Sf(ânta) M(ănăstire) cu st(ânjeni) 45, iar la capu despre Valea Cumetri Seci să află D(umnea)l(u)i Sărd(a)r Floresc călcat de M(ănăstire) cu st(ân)j(eni) 119. Și fiindcă asta este pricina care urmează a să cerceta și a să hotărî prin canal de jud(e)c(a)tă, rămâne ca după judecată să puie în lucrare și hotărârea ce să va da.
După săvârșirea aceștii lucrări m(-)am dus de am măsurat și locurile înfundate ce sânt într’aceste trupuri de moșie și zic propietari acestor(a) că ar fi privilegeate fără a fi supuse la vreo plată. Și mai întâi am măsurat via D(umnea)lui Dumitrache Nicolau Brașoveanu, care i să scoboară de la răp(osa)tu(l) Dumitrache Turnavitu(?). Și am găsit vie lucrătoare pogoane treisprezece prăjini șapte, № 13, 7, și obrație pogoane șase prăj(ini) doă, № 6, 2, cu prăj(ini) de optsprezece palme, precum să obișnuia din vechime. Căruia cerându(-)i ducumenturile cu care stăpânește ace(a)stă vie, mi(-)au înfățișat cele următoare. ⸻
1798 August 3iu
Cartea boeril(o)r ispravnici din sud Prah(o)va, iscălită de Alecsandru Cocorăscu pah(a)r(ni)c și de Răducan pah(a)r(ni)c cu coprinderea că după luminata poruncă Mări(e)i sale, măsurând viia lu Dumitrache Turnavitu din jud(e)ț(ul) Prah(o)va Dealu Țintea cu boernaș la fața locului au găsit o vie lucrătoare, pogoane 15 ½ și obrație pogoane 9 și celelalte.
1798 avg(u)st 17
Anaforaoa stărostii de neguțători întărită de răp(osa)tul Domn Costandin Hangerliu V(oie)v(o)d, cu coprinderea că din luminata poruncă Mări(e)i sale, puind la mezat viia răp(osa)tului Dumitrache Turnavitu, ce este în Dealul Țintea, sud Prah(o)va, însă viia lucrătoare cinsprezece pogoane și jumătate, cu obrațiia iei și cum să coprinde în cartea d(umnea)lor boerilor ispravnici din anul 1798 avgust 1iu, în care arată Mări(e)i sale toate pă larg, cu prețul cel din urmă s(-)au harașladitsit asupra d(umnea)l(u)i vel hatman Costache, pogonul pă talere 135, care face pă p(o)goane cinsprezece și jumătate, doă mii noăzeci și doi, bani șaizeci № 2092 b 60. ⸻
1798 sept(em)v(rie) 18
Zapisu(l) d(umnea)lui vel hatman Costache întărit de pomenitul domn prin care vinde această vie la casa Doamn(e)i Lucsandr(e)i Hangerli. ⸻
1798 noemv(rie) 20
Zapis al arhimandritul(u)i Meletie Mărgineanu, mărturisit de mitropolitu(l) Dosidie și de arhimandritu(l) Chiril Catriniotu, întărit și de pomenitul domn, dat doamn(e)i Lucsandr(e)i Hangerli, cu coprindere că cumpărând luminățiia sa Doamna via lu Dumitrache Turnavitu de la d(umnea)l(u)i vel hatman Costache, adică 15 pogoane și jumătate, vie lucrătoare și cu obrația iei, i casa și alte nemestii ce este în Dealul Țintea, sud Prah(o)va, a cărora loc găsindu(-)să al Mănăstirei, au dat Măriia sa Doamn(a) în(?) șchimb, 3 st(ân)j(eni) de loc în lat la Curtea Veche iar lungu cât ține și celelalte locuri de alăturea, care l(-)au avut cumpărat și Măriia sa Doamna din locul ce s(-)au vândut cu mezat, și au dat luminății sale locul aceștii vii și a nemestiilor lor de la Țintea și c(e)l(elal)t(e). ⸻
1792 iulie 31
Hrisovu răp(osa)tului Domn Alecsandru Costandin Moruzi V(oie)v(o)d, dat la răp(osa)tul vel dvornic Costandin Știrbeiu ca să stăpânească cinsprezece pogoane și jumătate vie lucrătoare cu pământul lor ce au fost ale Turnavitului de la Țintea, sud Prah(o)va, cu toate nemesturile și împrejmuirile iei, pent(ru) că de înnalta poruncă împărătească vânzându(-)le la mezat toate acareturile răp(osa)tului Domnu Costandin Hangerliu, din care acareturi fiind și ace(a)stă numită vie, sau harașladisit asupra pomenitului boeru în talere 2520, și celelalte.
1820 avg(us)t 20
Zapis răp(osa)tului mitropolit Dosidie, mărturisit de vlădica Costache din Buzău, Silvestru Filitii doftoru, și Panait Steriu, prin care dăruiește logofătului Mihalache Filiti, viia sa de la Țintea, zicând către acesta că după ce va eși afară îi va preda curțile de cumpărătoare și celelalte.
1838 iunie 5
Zapisu log(o)f(ă)t(u)l(u)i Dumitrache, fratele log(o)f(ă)t(u)l(u)i Mihaiu Filitii, întărit și de ci(nstita) jud(e)cătorie Prahova, prin care vinde la D(umnealui) Dumitrache Nicolau Brașoveanu viia după moșiia Țintea a Sf(intei) M(ănăstiri) Mărgineni, ce i să scoboară clironomie de la răp(osa)tul fratile Mihaiu drept lei 6000 și celelalte.
După sineturile dar de mai sus, să dovedește că ace(a)stă vie cu obroțiia iei au fost de doăzeci și patru de pogoan(e) și doă ciozv(â)rți, № 24 : 2, și acum la măsurătoare s(-)au găsit de noăsprezece pogoan(e) o cezvârtă și trei prăj(ini), № 19 : 1 : 3, lipsindu(-)i până la arătata sumă cinci pogoane și trei prăjini, № 5 : 3, pent(ru) care lipsă de va voi îș va căuta cu vecini răzași. ⸻
După aceasta m(-)am dus de am măsurat și via d(umnea)l(u)i sărd(a)r Iancu Filiu și am găsit(-)o atât viia lucrătoare cât și toată obrațiia iei de pogoan(e) treisprezece, № 13, cu prăjina de doăzeci și patru de palme, adică pogonu de o mie doă sute noăzeci și șase, № 1296, stânjeni gvădrați, cerând apoi de la trimisu vechil al pomenitului boeru D(umnealui) Alecu Cotesc ca să(-)mi arate ducumenturile cu care stăpânește această vie și cu care o scutește de drepturile propietaricești, și mi(-)au arătat numai zapisele de cumpărătoarea ce au făc(u)tu d(umnealui) sărd(a)r(ul) Filiu de cinci pogoane și jumătate, însă patru pogoane cumpărate de la Calotă Drăghici din Țintea în l(ea)t 1841, apr(ilie) 10, și un pogon și jumătate de la Năstase Bălan de acolo, în l(eat) (1)842, apr(ilie) 9. Iar ceilaltă vie i să coboară zestre de la socrul său răp(osa)tu(l), ce(-)au și Panait, cerând apoi ca să(-)mi arate cu ce ducument scutește drepturile proprietaricești au răspuns că niciun sinet nu i s(-)au dat de către pomenitul socrul său, fără numai vechea stăpânire, zicând că în toată vremea câtă au stăpânit(-)o socră(-)său, niciodată n(-)au plătit hotaștină sau vreun alt avaet. Nici supărat n(-)au fost vreodată de către foști arendași după vremii. Față fiind și vechilul Sf(intei) M(ănăstiri) am întrebat atât oameni bătrâni care au fost față, cât și pă d(umnea)l(u)i vistierul Ene, care au fost după vremii atât îngrijitor l acea moșie , orânduit de Sf(ânta) M(ănăstire), cât și arendașu, și au arătat toți într(-)o glăsuire că în adevăr niciodată nu știe să fi plătit răp(osa)tul ceauși Patait hotașniță sau vreun alt avaet pentru acea vie, dar cu ce ducumenturi nu știe care această vie și obrația stăpânită de răp(osa)tul socră(-)so ceauș Panait este de pogoane șapte și jumătate, prin urmare dar după pravilă part(ea) 6, cap(itolul) 1iu, pent(ru) prigoniri, lit(era) 89 § 7. Numai pent(ru) aceste pogoane șapte și jumătate urmează a le stăpâni nebăntuit de drepturile proprietăricești, precum le(-)au stăpânit și socră(-)so. Iar pent(ru) celelalte cinci pogoane și jumătate ce le(-)au cumpărat d(umnea)l(u)i sărd(a)r în urmă, precum în sus am zis, este dator să plăteatească (sic!) drepturile proprietaricești precum plătesc și ceilalți săditori de vii. Care această vie cu obrațiia iei să învecinește despre miazăzi cu frați Butărești, iar despre miazănoapte merge până în drumu(l) cel mare al Slemni(?). Și despre apus cu d(umnealui) Dumitrache Nicolau Brașoveanu, iar despre răsărit merge cu obrațiia atăt a cei de zestre, cât și de cumpărătoare, până în matca văi(i) despre drum. ⸻
Am măsurat apoi și via Sf(intei) M(ănăstiri) Târșoru și am găsit(-)o de 7883 stânjeni gvădrați, care face pogoane mari, de 24 palme prăjina, p(o)goan(e) șase, № 6, și 2 prăjini, adică pogonul de o mie doă sute noăzeci și șase, № 1296, st(ân)j(eni) gvădrați, iar pogoane mici, de optsprezece palme și un pumn prăj(i)na, face 10 pogoane, № 10, o prăjină și ⅓ din prăjină. Față fiind și năstavnicu aceștii Sf(inte) M(ănăstiri), sfințiia sa părintele Singhelu Rovim, i cerându(-)i ducumenturile Sf(intei) M(ănăstiri) cu care stăpânește și scutește acea vie de drepturile propietaricești, au arătat că nu sânt la sfințiia sa, ci la canțilaria ci(nstitei) epitropii a spitalului Sf(ântul) Pantelimon, unde este supusă această M(ănăstire), zicând că au scris în multe rânduri, dar până acum nu i l(-)au trimis și că va mai scri(e). Și măcar că și după aceasta în multe rândur(i) i(-)am mai scris prin ci(nstita) jud(e)c(ă)toriie ca să vie cu sineturile, dar tot acelaș răspuns au dat, că nu i s(-)au trimis de la pomenita canțelarie și nici până în zioa de astăzi nu s(-)au arătat cu vreun ducument. Apoi ca să nu mijlocească vreun cuvânt de prigonuire, m(-)am adresat și chiar ci(nstitei) epitropii a spitalului Sf(ântul) Pantelimon, scriindu(-)i tot aceleași care am scris și năstavnicul(u)i Sf(intei) M(ănăstiri) Târșoru, adică dacă va fi având vreun sinet de scuteala aceștii vii pent(ru) drepturile propietaricești, să grăbească a(-)l trimite prin pomenitu(l) năstavnic, fiindcă sânt zorit a da alegerea afară, dar nici până în zioa de astăzi nu s(-)au arătat nici vreun sinet, nici vreun alt răspuns au dat. Și cu toate că dintr’aceste să înțelege curat că nu are niciun sinet de scuteală pent(ru) această vie, dar ieu ca să mă încredințez mai bine am întrebat pă arendași după vremi daca în cursul arendăși(e)i lor au plătit Sf(intei) M(ănăstiri) Târșoru drepturile propietaricești pent(ru) această vie. Adică d(umnealui) pitaru(l) Iancu Dănescu, care au fost arendaș de la l(ea)t 1833 în curs dă trei ani, mi(-)au arătat că în vremea arendăși(e)i sale, această vie fiind paragină s(-)au despăgubit de drepturile propietaricești din fânu și rodurile pomilor ce să făcea în obrațiia aceștii vii. Iar d(umnealui) Nicola Simul(?), care au fost arendaș după pomenitu(l) Dănescu, în curs de șase ani, adică până la l(ea)t 1842, au arătat asemenea că până la o vreme s(-)au despăgubit și iel cu fânu și rodurile obrății, iar în urmă, lucrându(-)să via, au poprit o bute cu vin spre a sa despăgubire. Cei mai din urmă arendași așteaptă săvârșirea hotărnicii, în ce chip să va alege.
Prin urmare dar, rămâne ca și Sf(ânta) M(ănăstire) Târșoru să plătească pent(ru) această vie la Sf(ânta) M(ănăstire) Mărgineni drepturile propietaricești, precum plătește și ceilalți săditori de vii după această moșie. Într’acest năstavnicului Sf(intei) M(ănăstiri) Mărgineni și după încuviințarea ci(nstitei) jud(e)c(ă)torii, precum mai sus am zis, iată o depui în copie la această ci(nstită) judecătorie, ca și ia din parte(-)i să facă cele de cuviință după legiuiri, dând și originalu(l) la Sf(ânta) M(ănăstire) Mărgineni, proprietarea aceștii moșii. ⸻
S(-)au alcătuit în oraș Ploiești, anul o mie opt sute patruzeci și șase, fevr(uarie) în cinsprezece zile =
1846 feivruarie 15
Medelnicer Diamandi Ghica hotarnic
